Ți s-a întâmplat vreodată să simți că te agăți prea mult de cineva?
Sau, din contră, că ți-e greu să lași pe cineva să se apropie de tine?
Toate astea nu apar din senin. Au legătură cu atașamentul – modul în care am învățat, de mici, să ne raportăm la oamenii importanți din viața noastră.
Psihologii John Bowlby și Mary Ainsworth au studiat asta și au descoperit câteva tipare clare. Ele încep în copilărie, dar ne urmăresc și ca adulți.
1. Atașamentul sigur
Dacă ai crescut cu părinți sau îngrijitori atenți, care au fost acolo pentru tine atunci când aveai nevoie, e foarte probabil să fi dezvoltat un atașament sigur.
Cum se simte asta la maturitate? Ai încredere în ceilalți, îți permiți să fii vulnerabil, știi să ceri ajutor și să îl oferi. Îți e bine atât într-o relație apropiată, cât și atunci când ai nevoie de timp pentru tine.
2. Atașamentul nesigur-evitant
Dacă ai avut parte de părinți reci, distanți sau greu de accesat emoțional, ai putea fi dintre cei care și-au spus: „Mai bine mă descurc singur.”
La maturitate, asta se vede printr-o nevoie puternică de independență. Poate pari foarte autonom, dar de fapt e greu să lași pe cineva să intre cu adevărat în lumea ta interioară. Intimitatea emoțională te poate speria sau chiar enerva.
3. Atașamentul nesigur-ambivalent
Dacă părinții tăi au fost imprevizibili – uneori foarte prezenți, alteori complet absenți – e posibil ca și tu să fii oscilat între apropiere și furie.
Ca adult, poate recunoști asta: vrei cu toată ființa ta o relație apropiată, dar exact când o obții, te cuprinde teama și îți vine să respingi. Trăiești un balans între dorință și frică, care obosește mult.
4. Atașamentul dezorganizat
Dacă ai trecut prin experiențe grele – abuz, neglijare, frică – atunci persoana care trebuia să fie cea mai sigură pentru tine a fost și sursa durerii.
La maturitate, poți simți că vrei o conexiune profundă, dar în același timp nu știi dacă e sigur să te lași dus de val. Relațiile pot deveni un amestec de atracție și teamă.
Ai observat că în relații oamenii se comportă foarte diferit…
Tiparele de atașament nu sunt o etichetă care rămâne lipită de noi pentru totdeauna. Chiar dacă nu ai crescut cu un atașament sigur, asta nu înseamnă că nu poți să-l înveți acum.
Aici intervine psihoterapia. În relația cu terapeutul, ai ocazia să experimentezi pentru prima dată cum e să fii ascultat, înțeles și acceptat necondiționat. E un spațiu unde poți testa vulnerabilitatea în siguranță. Și, pas cu pas, asta începe să rescrie felul în care te raportezi la ceilalți.
Pentru că da, trecutul ne influențează. Dar nu e o sentință. La Centrul de psihoterapie PsyReflections putem să învățăm să construim relații mai sănătoase, să ne simțim în siguranță în ele și să descoperim ce înseamnă cu adevărat apropierea.
Te așteptăm pentru o primă discuție online sau la cabinet în care să ne cunoaștem, să stabilim un plan și să pornim drumul spre un stil de atașament securizant și relații armonioase cu tine și cu cei din jur!
